Centrul de reminiscente

Centrul de Reminiscențe (CR) funcționează în cadrul Centrului de Zi și este destinat persoanelor cu tulburări de memorie (demență), forme ușoare și medii.

Începând cu Ianuarie 2016, împreună cu 12 vârstnici membri ai Centrului de Zi din cadrul Fundației pentru Îngrijirea Vârstnicului, am demarat un nou proiect – ”CENTRU DE REMINISCENȚE „AMINTIRILE CONTEAZĂ!” prin care ne propunem să găsim împreună răspuns la întrebarea: Ce rol au în viaţa noastră amintirile sau reminiscenţele?

Metoda de lucru pentru acest proiect este munca cu grupul. Într-un grup

vârstnicul se simte în siguranţă şi poate să acţioneze cu mai multă libertate, după iniţiativa proprie. Datorită sentimentului de apartenenţă la grup, el poate deveni pe deplin conştient de propria valoare şi de resursele sale. Există, de obicei, două motive pentru ca o persoană să adere la un grup: nevoia de a fi în relaţii cu alţii şi nevoia de a face ceva.

Şedinţele de grup le organizăm de două ori pe săptămână. În fiecare luni, între orele 10:00 – 11:00 se întâlnește grupul şi discută diferite subiecte, printre care: familia, copilăria, zilele de şcoală, sărbătorile şi tradiţiile, prima întâlnirie cu prietenul sau prima dragoste, muzica şi cultura anilor trecuţi şi altele. În fiecare joi, între orele 10:00 – 11:00 organizăm sesiuni de socializare şi relaţionare prin terapie ocupaţională (art-terapie), în cadrul cărora participanții au posibilitatea să-şi folosească îndemânările, capacităţile instrumentale şi de coordonare a motricităţii, prin activităţi de quilling, origami, desen, pictură, jocuri sociale, tricotat, croşetat, cusut, etc.

În fiecare săptămână, înaintea întâlnirilor de grup, desfășurăm activități de gimnastică medicală de întreținere, organizate sub stricta supraveghere a kinetoterapeutului, ședințele fiind gratuite.

Activitățile fizice derulate de participanții la întâlnirile de grup în zilele de luni și joi, împreună cu cele de antrenare a memoriei, au rol de menținere a tonusului fizic și mental.

În cadrul sesiunilor de reminiscenţe, putem să împărtăşim celorlalţi din experienţele trecute de viaţa, să vorbim despre trecut, să gândim la prezent şi să facem aprecieri privind viitorul. În acelaşi timp, amintirile ne ajută să ştim cine suntem, să înţelegem de unde venim, să înţelegem rolul experienţelor pe care le-am trăit. Reamintirea experienţelor din trecut ne ajută să ne păstrăm mintea sănătoasă, ne pun în mişcare gândurile, emoţiile, senzaţiile şi trăirile din şi despre trecut. Toate acestea se transformă în imagini sau tablouri mentale pe care le putem împărtăşi cu ceilalţi, într-un cadru plăcut şi armonios.

Un succes anterior, în domeniul tulburărilor de memorie, a fost proiectul „Acum vorbim despre timpul trecut”, demarat în august 2002 de Asociația Agora din București în parteneriat cu Fundaţia pentru Îngrijirea Vârstnicului din Cluj și Asociaţia de Ajutor Familial din Sibiu. Proiectul a fost continuat între anii 2004-2005 de organizația Age Exchange din Londra (Anglia) prin Proiectul Rețelei Internaționale de Reminiscențe: ”Amintirile contează”, alături de alte șase țări europene: Finlanda, Spania, Cehia, Polonia, Germania și România. În cadrul acestui proiect s-au realizat 100 de cutii cu amintirile vârstnicilor participanți din cele 7 țări europene, din care 20 de cutii au fost realizate de membri Centrului FIV Cluj. În cursul anului 2005, aceste cutii au făcut înconjurul Europei, fiind expuse în galeriile de artă sau muzeele din Barcelona (Spania), Londra (Anglia), Kotka (Finlanda), Cluj-Napoca (România), Praga (Cehia), Poznan (Polonia) și Kassel (Germania).

La Cluj-Napoca, cele 100 de cutii au fost expuse în Galeriile Universității de Arte Plastice, în perioada 14-18 aprilie 2005. La deschiderea festivă a expoziției, grupul de la Centrul de Reminiscențe – FIV, sub coordonarea actriței Vasilica Stamatin, a prezentat un program artistic solemn, fiecare persoană prezentând momentele cele mai semnificative din viață legate de istoria cutiei personale.

În cadrul proiectului ”Amintirile contează” s-a editat și un album, elaborat de Pam Schweitzer și Angelika Trilling, coordonatorii proiectului (vedeți Galeria de Foto)

Pe perioada noiembrie 2008 – noiembrie 2010, în cadrul Centrului de Reminiscenţă din Fundaţia pentru Îngrijirea Vârstnicului, s-a derulat un proiect internaţional ”Leonardo da Vinci- ADEM”, care a avut ca şi scop formarea personalului calificat care să asigure şi să ofere servicii de asistenţă şi îngrijire persoanelor diagnosticate cu demenţă Alzheimer. Proiectul s-a desfăşurat în colaborare cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi alţi 8 parteneri din 4 ţări: Germania, Spania, Bulgaria şi Polonia.

Tot în cadrul Centrului de Reminiscenţe, la începutul anului 2010 am demarat o activitate în care un număr de 10 vârstnici din Centrul de Zi şi-au scriu memoriile, cu scopul de a lăsa ceva în urma lor. Rezultatul final este un „album de amintiri” scris de vârstnici şi editat sub egida Fundaţiei pentru Îngrijirea Vârstnicului.

Considerăm că aceste proiecte şi experienţa dobândită ne-au oferit abilitățile, competențele, capacitatea și încrederea necesară în derularea noului proiect al Centrului de Reminiscențe „AMINTIRILE CONTEAZĂ”.

Activităţile proiectului:
folosirea tehnicilor stimulării reminiscenţelor, pentru a pune în valoare memoria de lungă durată, prin evocarea şi împărtăşirea experienţelor trecute;
stimularea memoriei pentru a ajuta beneficiarii să identifice repere necesare pentru orientarea în prezent;
crearea şi prezentarea unor materiale importante pentru beneficiari, pentru a putea retrăi experienţele timpului trecut şi pentru a le putea împărtăşi celorlalţi membri ai grupului;
desfăşurarea unor sesiuni de socializare şi relaţionare prin şi terapie ocupațională ( art-teapie);
desfăşurarea unor sesiuni de informare şi consiliere pentru aparţinătorii persoanelor cu demenţă.
realizarea unei reviste a Centrului de Reminiscenţă, care să cuprindă articole informale despre vârsta a treia şi implicaţiile ei, activităţi desfăşurate în cadrul acestui proiect, pagini de cultură şi artă, pagini de umor, pagină culinară, pagini de curiozităţi, etc.
Rezultatele estimate în urma desfăşurării şedinţelor de reminiscenţe:
să îmbunătăţim comunicarea verbală şi non-verbală;
să-i asistăm în formarea unor legături de prietenie;
să oferim alernative de petrecere a timpului liber, prin stimularea abilităţilor motrice şi prin stimularea creativităţii membrilor grupului;
să-i ajutăm să devină independenţi;
să le întărim stima de sine;
să-i integrăm social;
să le asigurăm o ambianţă familială, stimulantă şi plăcută;
să le întărim sentimentul de siguranţă;
să-i facem să depăşească dispoziţiile depresive;
să-i asistăm în maximizarea potenţialului fiecăruia.
Rezultatele estimate în urma desfăşurării acestui proiect:
creşte calitatea vieţii, persoana se simte din ce în ce mai capabilă să exprime sentimentele, încearcă pe deplin anumite sentimente pe care, până atunci, le deforma sau le reprima, imaginea de sine se schimbă, în sensul că vârstnicul poate integra elementele existenţei pe care le-a deformat, consideraţia pozitivă faţă de sine creşte, se deschide comunicarea;
percepe lumea exterioară de o manieră realistă şi corectă, încearcă vis-à-vis de alte persoane o mai mare toleranţă şi o acceptare puternică;
devine independent până la nivelul maxim permis de vârstă şi afecţiune, mai capabil să-şi rezolve singur problemele;
nevoia de auto-realizare: hobby, activitatea de creaţie, conştientizarea rolului şi rostului vârstnicilor în lume, relaxare, meditaţie, realizarea potenţialului maxim, se va acoperi prin activităţile de integrare propuse prin proiect şi prin activitatea de implicare a vârstnicilor în procesul de reintegrare a celorlalţi vârstnici mai dependenţi decât ei;
vârstnicul este sprijinit să-şi menţină statutul de membru deplin şi activ al comunităţii.

În concluzie, se poate afirma că beneficiile tehnicii de stimulare a reminscențelor nu pot fi contabilizate doar ca o simplă reacție, în care anumite cauze produc anumite efecte, ci ele se datorează sistemului complex care include organizarea de activități și crearea de oportunități pentru interacțiuni sociale cu și pentru persoanele cu demență, pe baza împărtășirii experiențelor personale care induc interes, satisfacții, activități, stimulare, având ca principii de bază respectul, înțelegerea și considerația față de beneficiari.